M-am închis într-o beţie mocirloasă
precum albina în ceară,
ah, memoria subterană -
circulaţia ideii,
cumpăna sticloasă a adevărului
am rupt-o cu mica realitate,
m-am scufundat într-o bulă de alcool
prin care altfel se văd
seminţele cerului.
nu mă dezamăgi fosforescentă beţie!
vezi mai multe poezii de: Gheorghe Istrate