Lui Mircea Micu
Mi-ai dat, batrane-o iarna de
Nita
Nicodim zugrav pe alb, cu alburi pe-o scoarta de copac ce n-a ajuns sa sada cuminte-n tintirim la capatai de fata ori de poet sarac.
O moara cu o garla curgand parca din veac si-o roata care misca uimiri si stravezimi si macina secunda pe care o traim, o moara de zapada cu nimenea in prag.
O moara.
O ajungem si i ne spovedim -sarea de lins a iernii de s-a-ntamplat sa fim cand bulgare de sare ni-i chipul mohorat
si asfintind in moara lui
Nita
Nicodim -usor ne pare graul ce ne-a-ngropat incat cand il simtim la glezne el ne-a trecut de gat
Ierbar
vezi mai multe poezii de: Gheorghe Tomozei