Condamnat pe viață
La viață
În acest oraș
Cu boieriile scăzute
Încă te mai aștept
Pe toate străzile: Mașina de Pâine,
Podul de pământ, Sapienței, Grădina
Cu Cai, Puțul de piatră, Cuțitul
De Argint, Dintre gârle și Heliade
Între vii;
Oraș în surpare,
Neterminat. Ne-nceput. Copacul
Abia se ține drept, oglinda pavelei
Abia se ține. Gresiile curg.
Viața mea abia se ține
Mișcată de roți hidraulice,
Roți dințate
Și ploi mecanice.
Abia mă țin.
Calc pe ploaie.
vezi mai multe poezii de: Gheorghe Tomozei
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.