E o carte
în care se cade
să le ştiu adunate
viaţă şi moarte
Ca două, poate,
de cană toarte,
deşarte
şi adevărate.
Ei sunt, ca-n vis
un zid pustiu
de paradis
nins cu târziu .
şi-aşa mă las scris
de cartea ce-o scriu...
vezi mai multe poezii de: Gheorghe Tomozei