Ne-a rănit lumina,
Privirile tale prevestitoare
Rătăcite-n patimi, îndrăzneții
Ei ochi care în tine nu vor locui
Vreodată, și-acum chiar niciodată.
Și înduri străinul, nebunul
Orgoliu pe care încă-l adori,
Amăgirilor tale într-o implorare vană
Soarta le-ar imputa acum
Ochii tăi opaci, goi;
Nicio grație nu mai știu,
Nici măcar de-a arunca vreo rază
Sau o lacrimă,
Ochii tăi opaci, goi,
Fără strălucire, fără raze.
Traducere Nicoleta Dabija
vezi mai multe poezii de: Giuseppe Ungaretti