Mă străduiesc să fiu și eu mai cumpănit,
ca să am noroc.
Prezentați-vă, judecătorilor.
Să riscăm.
(E de când mă știu
amuzamentul cotidian.)
vă cunosc măsurile,
v-am conturat trăsăturile,
sunteți etichetați, fotografiați,
stereotipizați.
Precum muștele, sunteți ca țânțarii,
doar că nu zburați.
Lume încercată la metru, în mile,
calculez acest bun de nimic
dăruit zilnic celui ce sieși pare făcător de nimic.
Urmați-mă. Alergați. Alergați.
Prindeți-mă.
Iată-mă-s!
Îmi fac vânt în prăpăstii.
Mă perfecționez în tumbele și salturile mortale
ale celor fără judecată.
Frate Bartolomeu.
Traducere Nicoleta Dabija
vezi mai multe poezii de: Giuseppe Ungaretti
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.