Doar noaptea mi-e prietenă.
Mereu voi putea petrece cu ea
Din clipă în clipă, nu ore zadarnice;
Ci un timp căruia îi transmit bătaia inimii
După plac, fără a mă risipi nicicând.
Mi se-ntâmplă să simt,
În vreme ce reîncepe să se desprindă din umbre,
Speranța neclintită
Că-mine un foc nou se ivește
Și în tăcere restituie,
Cu gesturile tale pământești
Atât de dragi că nemuritoare păreau,
Lumină.
Traducere Ilie Constantin
vezi mai multe poezii de: Giuseppe Ungaretti
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.