Cunosc un oraș
ce zi de zi se umple de soare
și totul e răpit în acea clipă.
Am plecat de-acolo într-o seară.
În inimă stăruia țârâitul de pilă
al greierilor.
De pe vaporul
vopsit în alb
mi-am văzut
orașul pierind
care lăsa
vremelnic
o îmbrățișare de lumini în aerul tulbure
suspendate.
Traducere Ilie Constantin
vezi mai multe poezii de: Giuseppe Ungaretti
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.