Strugurii sunt copți, arat e câmpul,
Se desprinde muntele din nori.
Pe prăfoasele oglinzi ale verii
Căzută e umbra,
Printre degetele nesigure
Lumina lor e limpede,
Și depărtată.
Fuge cu ultimele rândunici
Cea din urmă sfâșiere.
Traducere Ilie Constantin
vezi mai multe poezii de: Giuseppe Ungaretti
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.