Lată-i, lată-i Dunărea!
Las-o la pârdalnica,
Că pe ea s-a dus neica.
Nu mai plânge, Mărioara,
Că iubitu-ți vine iară.
El s-a dus cu șaica veche,
Când bătea vântul de streche,
Ș-acum vine-n alta nouă,
De taie Dunărea-n două
Și trage la opt lopeți.
Ieși, Mărioara, de mi-l vezi.
vezi mai multe poezii de: Grigore Alexandrescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.