Mărire nu luminii,
Mărire-acestei curgeri
Nocturne, ce unește
Al dragilor profil.
Deși sunăm aproape
Ca două spice coapte,
Prin ceața dimineții
Ne căutăm febril.
Foșnește dulce clipa
Prin stele și lucernă
Ca o șopârlă verde
Ce vrei s-o prinzi, s-o vezi.
Iar tu, iubito, -mi vine
Să cred că ești eternă,
Cum sunt eterne-aceste
Câmpii cu ochii verzi!
vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru