Mă rușinam când maica mea,
În fața ta,
Mă săruta și mângâia,
În fața ta,
Când pâine-mi da cu miezul alt
În fața ta,
Când mă-ntreba de ce sunt slab,
În fața ta,
Mă rușinam să o sărut,
În fața ta,
Să mângâi părul ei cărunt,
În fața ta,
Să-i spun că fără ea mă pierd,
În fața ta,
Și asta nu pot să mi-o iert,
În fața ta.
vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru