Crezând că mângâi părul tău,
Eu mângâi jilavele ierbi.
Crezând că ochii tăi sărut,
Sărut izvoarele-n amezi.
Crezând că ard la sânul tău,
A spicelor mă bat dogori.
Crezând că numele-ți șoptesc,
Se-acopăr teii dulci de flori.
Și pretutindeni ești doar tu,
Frumoasa mea, doar tu, doar tu –
Lumina stinsă în lumină!
vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.