Vai mie, nu doar
sufletul mă doare.
Acum și trupul,
oasele mă dor.
Vai mie, dragoste,
cui i-o fi dor
de rana mea,
zburdând rătăcitoare
din spic în spic,
din ram în ram,
cui oare?!
Prin valul
întunericului ud
un glas înmiresmat
de crin aud:
„Se face flaut
orice os ce doare.”
vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.