Ora maternă - Grigore Vieru
Adăugat de: Gerra Orivera

Și-atunci, dubios, bărbatul
Frângându-se din trunchi,
Femeii sale-n față
Îi pică în genunchi.

Îi ia în gură sânul
Și-l soarbe el întâi,
Să-l poată prinde pruncul
Plângând pe căpătâi.

Cu laptele din țâță
Și farmece sorbind,
Vrăjit rămâne soțul
Pe ea în veci iubind.