La munte izvorul
Din cer izvorăște.
Ca sufletul mamei,
Ca sfântul ei grai
În care mă văd
Fără de moarte.
Acolo, iubito,
Cetina leagănă
Mireasma pletelor tale.
Dulce suflarea ei
Apropie cerul de noi,
Și eu în
Adâncul cel rodnic
Ca-n lumina ochilor tăi
Fără de moarte mă văd.
vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru