Deschiși mi-s ochii numai spre a te contempla.
Să-mi spui, te rog, tributul pe care ți-l pot da,
Cel care are văzut de tine tulburat,
pe chip păstrez praful pe care l-ai călcat,
căci mai suav ca roza el este parfumat.
A dragostelor jude a spus : ''E mântuit
numai îndrăgostitul ce sânge și-a jertfit.''
Deși puține lacrimi, Iubito, ai vărsat,
cu mii priviri duioase m-ai binecuvântat.
Chiar dacă-i dură calea, Hafiz, nu renunța.
Pe țărmu-acesta straniu, în cupă-i viața ta.
Și în acestă țară ciudată-a Amăgirii,
sa joci numai o joacă - aceea a Iubirii.
Povești murmura briza cu vocea ei șoptită.
La ce bun, când grădina de tine-i părăsită ?
Privești cu nepăsare la ardere-mi curată,
dar nu renunț la jocul acesta ce mă-mbată.
Acolo unde Hfiz poemul și-a rosti,
alt cântăreț pe lume nu este mai vestit.
Divanul
traducerea George Popa
vezi mai multe poezii de: Hafez
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.