În inima-mi icoana-ți în veci să nu apună
și nici a ta statuie, zvelt chiparos sub lună !
Obrajii tăi în floare să nu piară vreaodată
din mintea-mi tulburată de-o nemiloasă Soartă.
Cu dulcea-ți frumusețe un pact făcui din veac,
și-acestui pact, Iubito, fidel ți-oi sta în prag.
Voi pierde tot ce-n suflet ticăloșit s-a strâns,
afară de durere și veșnicul meu plâns.
Atâta-i de intensă iubirea inimii,
că, viața părăsind-o, mireasma-ți pe vecii
va dăinui în lume. A lui Hafiz sminteală
de nu vrei a cunoaște, nu merge pe-a sa cale,
pe care frumusețea și-a pus urmele sale.
Divanul
traducerea George Popa
vezi mai multe poezii de: Hafez
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Găsesc că e o poezie specială, frumos construită şi plină de farmec. Mulţumiri Aurel.
zerg
marți, 23 februarie 2016