E timpul să te culci,
Iar patul tău te cheamă
Cu vorbe moi și dulci,
Iubito pământeană.
El are perne doar
Din abur fin de ceai;
Când capul tău îl pleci,
Îți cântă lin din nai.
Cearceaful este alb
Și te îmbrățișează
Precum un lapte cald,
Dulce te parfumează
Sub pătura albastră
Ce curge ca o apă,
Tu, floarea dintr-o glastră,
Te-nchizi gingașă fată.
Eu stau pe cer și număr
De câte ori respiri
Și-n vis îți dăruiesc
Brațe cu trandafiri.
Sunt rece și departe —
Doar nemurirea crudă
Ne-ngroapă și desparte.
C-un vid de neagră turbă.
Nu văd că ai albit,
Că pasul-ți este mic;
Îți simt doar silueta
Și te veghez spășit.
Când tu nu vei mai fi,
În cer eu am să mor,
Și-n patul tău cădea-voi
Precum un meteor.
vezi mai multe poezii de: Elyana