Nu-s prea multe lucruri de văzut pe teuga unei nave,
Doar cizme marinăreşti şi lăzi stivuite rând după rând,
Iar deasupra un felinar care luminează fumegând,
Stropi de ulei curgând din burdufuri prinse-n cârlig, jilave;
Uneori, înalt, un val izbeşte-n cabestan cu mânie surdă,
Uneori o gură de-aer abia se strecoară-n piept,
Dar camaraderia-şi menţine acolo drumul drept,
Munca grea, comună, face dintr-un străin o rudă.
Suntem fraţi de sânge, dar de pace între noi nu-i rost,
Gata mereu să schimbăm pumni şi mari minciuni cu spor;
Maree, certurile noastre se-nalţă aprig şi se retrag domol:
N-avem pe sau sub teugă niciodată-un moment cenuşiu, anost.
Dar într-o tavernă... scoateţi-l pe unul de-al nostru din saboţi
Şi veţi afla îndată că trebuie să vă bateţi cu noi toţi.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Harry Kemp