Afară-i noapte, plouă, ninge!
Pe cer aleargă repezi nouri;
Ah, unde-i strălucesc iubitei,
Pe vrea asta, ochișorii?...
O văd lipită de fereastră,
În cămăruța-i solitară;
Cu ochii-ntunecați în lacrimi
Privește viscolul de-afară...
Traducere St. O. Iosif
vezi mai multe poezii de: Heinrich Heine
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.