Cuprins de negre vise
Priveam neliniștit,
Portretul ei – și parcă
Deodat' s-a-nsuflețit.
Pe mândrele ei buze
Un zâmbet s-a aprins
Și-o lacrimă de jale
Din ochi i s-a prelins.
Am plâns și eu atuncea
Văzându-ți chipul mut.
Vai, nu pot să-mi închipui
De fel că te-am pierdut!
Traducere Petre Solomon
vezi mai multe poezii de: Heinrich Heine