În amurg, târzia rază
Peste crâng și văi adoarme...
În albastrul din văzduhuri
Luna plină scânteiază.
Cântă greieri la izvor,
Apa strălucind se mișcă;
Ascultând, robit de farmec
Stă drumețul visător.
La izvorul ce răsună
Mândră zână mi se scaldă:
Umeri goi și albe brațe
Strălucind în clar de lună...
Traducere St. O. Iosif
vezi mai multe poezii de: Heinrich Heine
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.