Din pricepere deghizată
afişată pe faţa ciupită de vărsat,
se scutură a lehamite.
Are inima noduroasă de prefăcută vanitate
ce-i străbate prin sinapse nervii,
adaugă ipocriziei statut de sinceritate
şi o perorează mereu.
Nefericit de plictis
singura lui calitate-i neutră,
îşi scuipă caracterul dintr-o dată
şi merge mai departe ţanţoş.
Schimbă tot ce nu mai e de folos,
trăieşte curtenitor şi semidoct.
vezi mai multe poezii de: flavius
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.