Poem vesel de toamnă
Veselă ești tu toamnă dragă
Cu veșteda frunză ce-i moartă pe stradă!
Șoapte
Când vorbele mor devin șoapte
Cuvintele-s prea grele..
Melcul
Grabit este melcul când nu se grăbește,
Zadarnic zâmbește bietul nimeni văzându-l,
Noiembrie
Nostalgică lună,prietenă bună,
În brațele tale eu m-am născut!
Lacrimi
Universal este plânsul!
La fel zâmbetul,râsul Paradisul!