Bună,
azi sunt cu mintea în humă.
Cu capul îngropat
până-n gât
ca un struţ abătut,
mohorât,
nehotărât.
Ca de obicei,
împovărată
cu toate cele deodată.
Cu gândurile,
trăirile,
amintirile,
toate mergând mereu
pe nerăsuflate
precum mochetele
într-o fabrică
de covoare
demodate.
Și în tot acest timp
încerc
să mă feresc,
să fug de ele,
iar toate se-adună,
se-mbulzesc,
mişună...
Şi eu sunt tot aici.
Pitită,
ascunsă,
ferită,
cu mintea în humă.
vezi mai multe poezii de: Wildflower
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.