În portul mărunt, marea copiază
frunzele, norii și păsările,
frumos, conștiincios și caligrafic –
din când în când, vântul subliniază
cu linii groase,
albastre, fulgerător de iute, greșelile.
Dar cel ce toată ziua scrie, cu ochii la mare,
nu face nici o greșeală – trista mea liniște –
ci tot așteaptă iubirea, tăcut,
să-mi sublinieze inima – singura mea greșeală.
Traducere – Nina Cassian
Iannis Ritsos – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Iannis Ritsos