Ceea ce așteptam ca justificare a vieții noastre
s-a-mplinit. Nu ne-a rămas în miezul celulelor
nici urma dorinței, a amintirii la malul nopții.
Două trupuri golite pe dinăuntru, aruncate
la malul nopții.
Cum îți trăgeai ciorapii, mi-a atras
luare-aminte patul.
Era ca un animal străvechi împietrit în împreunare,
pășind cu cele patru labe-n gol.
Traducere – Iannis Veakis și Ștefania Popescu
Iannis Ritsos – Poeme (Editura tineretului)
vezi mai multe poezii de: Iannis Ritsos