La fiecare bătaie a ceasului, cade o frunză galbenă.
Aveai o pălărie de paie cu flori liliachii.
Acum într-însa ouă găinile
și un melc suie pe piciorul scaunului.
Zăpada va fi rece, rece, rece
ca gulerul înalt al tatei,
care de ani de zile, zace-ntr-un cufăr.
Pomii au și început să capete un iz de naftalină.
Traducere – Nina Cassian
Iannis Ritsos – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Iannis Ritsos