Uscat scuipatu-n gura zilei,
uscat;
pentru ca să lipești un timbru
pe-o carte poștală mamei tale;
și praful lipit
de unghii și ochi,
precum amărăciunea pe pielea-amintirii.
Ne-am urcat și-am coborât de pe munte
cărând în cârcă piatra și moartea;
sub ocară și bici
am cântărit apa și piatra,
viața și moartea;
ne-am obișnuit – s-a-mpuținat paraponul,
și mânia s-a împuținat,
numai hotărârea, nu.
Între târnăcopul și sapa nopții
se odihnesc tovarășii
cu dinții încleștați,
pumnu-n loc de pernă.
Traducere – Iannis Veakis și Ștefania Popescu
Iannis Ritsos – Poeme (Editura tineretului)
vezi mai multe poezii de: Iannis Ritsos
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.