Se scutură iarna pe umerii goi,
se lasă-nserarea, e viscol în noi,
atingeri uitate cu degete reci,
poemele-ngheață, tu, iarnă, când treci.
O urmă de vară se stinge treptat,
cenușa iubirii se-ascunde sub pat,
mă ninge decembre, mă ninge usor,
cuvântul mi-e arma de care-am să mor.
Se uită-ngrozite, la mine-amintiri,
e viscol și iarnă, nu cred în iubiri,
vârtejul cel alb mă prinde, m-absoarbe,
departe e cerul, doar tu mi-ești aproape.
Adina V.
10.01.2018
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc pentru popas, Dănuța :)
Adina Speranta (autor)
duminică, 21 ianuarie 2018
"departe e cerul, doar tu mi-ești aproape"..imi place!
frumos..felicitari!
danab
vineri, 12 ianuarie 2018