Stăm pe scaune aliniate perfect
Mimând înțelegerea lucrurilor spuse
Într-o limbă necunoscută
Numai tu, Iisuse,
Care ai cunoscut
Ca nimeni altcineva
Trădarea fariseilor
Și a cărturarilor
Ai mai putea spune
De unde atâta înțelegere
Când nimic nu este de înțeles
Dar tu stai acolo sus,
De-a dreapta Tatălui,
Unde ai fost așezat,
Și nu mai spui nimic
Fiindcă ai spus prin moartea
Și Învierea Ta
Tot ce era de spus.
———————————————————-
*publicată în revista „România literară”, nr. 30, 31 iulie 2009;(imagine în comentarii)
vezi mai multe poezii de: Ileana Mălăncioiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.