E seară. E iarnă. E frig.
Sunt singură. Tremur. Mi-e teamă.
În capul meu iar se petrece
Aievea o moarte de seamă.
A mea, sau a ta, sau a lui,
A ei, sau a lor, mi-e tot una,
Pe valea aceasta-ngheţată
De moarte se-apropie luna
Încet, ca un cap atârnat
De-un pom ce se clatină-n cer
Şi-mi scutură chiar în odaie
Coroana albită de ger.
vezi mai multe poezii de: Ileana Mălăncioiu