În noaptea asta, lupii cer arvună
Tăcerea mieilor ce-n van se vaită;
O ancestrală foame-o să-i răpună
Oboluri juruite-s pentru haită.
De mii de ani, zăvozii şi zăplazuri
Zadarnic cearcă să îi ocrotească,
N-au fost şi nu vor fi decât răgazuri
Spre colţi de lup ori haita omenească.
Cine-i mai lacom, cel năimit de foame
Și care cearcă puii să-şi înveţe
Să nu ucidă doar mânaţi de toane,
Ori omul ucigând pentru ospeţe?
Zăpada-şi ocroteşte ghioceii,
Imaşe-nsângerate îşi plâng mieii.
Volumul PASTELURI CAPTIVE (în sonet)
Editura CORESI, iunie 2026
Partea I. GENEZĂ
vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.