Îmbrăcat în frunze, gândul
Fuge iute de cuvântul
Zgribulit pe două buze
Strânse și foarte confuze.
În suvițe, vântul rece
Se oprește și petrece
Clipe-strânse pe o frunte
Rânduri, rânduri, osândite.
Ochii tac și se coboară
Sub a suflului povară,
Dar mai bine căci nu văd
Cum face vântul prăpăd
Prin copacii tot mai goi...
Frunzele sunt mici strigoi.
Într-un șuier se înalță
Frunzele fără de viață
Si se-aude chinuit:
"Toamnă, repede-ai venit!"
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.