Se- așterne iarna pe hârtie
Nici un cuvânt nu vrea să- învie
Căci inspirația e moartă,
Impasul e lacăt pe poartă.
O literă și o silabă
Aleargă pe pagina albă,
Încearcă să- și găsească sensul
Când ritmul le dictează mersul.
Așa se nasc cuvinte-n versuri
Și se aștern pe foaie-n rânduri,
Sunt cheia lacătului porții
Prin care trec creând poeții.
Un râu de strofe curge lin
Pe foaia albă și-n senin
De inspirație apare
O poezie și dispare
Impasul care a închis
Creației poarta spre vis.
vezi mai multe poezii de: Ina M.