cântecul lebedei
mă va legăna rotund
ca o împlinire
cine-mi ești
să mă dai afară din mine
și de ce m-ai renaște
din pântecul tău?
pe străzi obosite de pași
mirosul iubirii tale
plutește flegamtic
în fiecare colţ de cartier
e ora nouă sute
de când mor fără oprire
te bâjbâi surd
prin toate paturile
aruncate la tomberon
într-un un joc pervers
cu ași pe mânecă
și glonț pe țeava
saxofonistului de jazz
mă tem să respir
să te expir din mine
să trăiesc ?
nici nu încape vorbă
strigă-mă
cheamă-mă
minte-mă
oprește această nebunie
planetară
reiubește-mă
vezi mai multe poezii de: paparuz