Îndurarea morfinei, nu și indurarea unei scrisori,
îndurarea de oameni, cuvinte, vorbe mari, însă doar în delir
singura apariție, de toți așteptată,
în timpul vieții nici o întoarcere, doar transfigurarea.
Răul, nu greșelile, durează,
ce poate fi iertat e de mult iertat, tăieturile de cuțit
sunt oricum vindicate, doar tăietura pe care o face răul
nu se vindecă, ea se dezlănțuie noaptea, în fiecare noapte.
Traducere Ana Mureșanu și Ramona Trufin
vezi mai multe poezii de: Ingeborg Bachmann