Între un azi și-un mâine, un ieri ce mai contează?
Cum poruncești greșelii să plece din risipă,
Când nu greșeala doare, ci lipsa ta din clipă
Și-n rondul dintre zile, doar clipa stă de pază?
Azi, cărui cântec visul i-a dăruit aripă
Și cărei inimi pleoapa bătaia i-o veghează?
Da. Pleoapa ta, ispită... Pe cine tot visează
Pe puntea unde somnul nălucile-nfiripă?
De ai curaj să-ngădui ca visul să coboare
Vibrații la urechea luminii care cântă,
Rescrie-i tu sonetul și fă din el izvoare
De imn pentru iubire, ca o psaltire sfântă.
Între un azi și-un mâine, un ieri e-o înșelare
Ce mi te-a pus în gânduri și-acum... nu mai cuvântă.
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu