Gerul m-a invitat la vals, ușor spășit,
M-a strâns de mâna goală pân' s-a învinețit.
Obrajii sunt prea roșii de cât am dănțuit,
În ochi am lacrimi-țurțuri, cuțite la clipit.
Gerul dansează valsul cu patos de sălbatic,
Natura îl privește c-un ochi rece, apatic,
Că el dansează iarna precum un om nebun,
De crapă piatra-n patru când el o calcă în drum.
A răsucit pe ramuri suluri grele de gheață,
Cu vânt și cu zăpadă îți suflă-n plete, în față.
În smoching alb se plimbă, cu favoriți cărunți,
El știe că poți pierde de vei vrea să îl înfrunți.
Când am dansat cu gerul, pe munte, valsul lui,
Cântecul i-a rămas în suflet.... osului.
vezi mai multe poezii de: Elyana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumesc mult, Ella. Ma bucura foarte tare reactia ta. Cand vine de la un poet este cu adevarat o bijuterie in dar.
Elyana (autor)
sâmbătă, 14 februarie 2026
Îmi place! Felicitări!
Ella
sâmbătă, 14 februarie 2026