Am devenit și eu bătrânul înțelept,
nu mai regret, nimic nu mai aștept,
mă las purtat de ziua care vine
și tuturor le spun că-mi este bine.
Dorm în oricare clipă de răgaz
ca și cum numai somnul mi-a rămas,
din tot ce am iubit dumnezeiesc
doar numele cuiva mi-l amintesc.
Azi fluviul e adânc și curge lent
prin marele pustiu din Orient.
vezi mai multe poezii de: Ioanid Romanescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.