O clipă mâinile ni s-au atins involuntar
– aglomeraţie de seară, maşinile-s etuve –
puţin suspect şi reciproc ne cerem scuze
doar spre oriunde mersul
ne dă afară ca pe nişte rufe
– Infern! (spuneţi dumneavoastră)
– ... (eu nu cunosc tandreţea publică
abia schiţez un zâmbet dificil
v-aş spune: sunteţi frumoasă ca Franţa
la prima republică)
oftaţi intraductibil – din nou ne privim
din nou prindeţi bara cu mâna aceea orange
eu ţin cu spatele aglomeraţia să respiraţi
şi mă uit ca la Franţa adolescentă:
– Excusez-moi si je vous dérange!
vezi mai multe poezii de: Ioanid Romanescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.