Același vânt petrece
De ani același drum.
Cetățile-s de scrum
Și-același ropot rece
Pe cer e-un eleșteu
În care se văd munții.
Nori vin în dreptul frunții
Vrusesem ce să-ți cer?
Am vrut, n-am vrut, adulm
Un iz de tei și ulm.
Un fum. Pornesc mereu
Și n-ajung nicăieri.
Același cântec ieri.
Același cântec mâine.
Pe cer e-un eleșteu
De forma unui câine.
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion