Patronul asfaltat și ideal
scoate troile din cal.
Raiul tău de tinichea
murdărise steaua mea.
Se zbătea într-un păhui
dimineața nimănui.
Prin pociumbi și prin stobori –
cobori, drumule, cobori.
Noaptea vine alt cal mort
să se uite-n pașaport.
Ciocârlia îmi trimite
într-un cântec, stalactite.
Și râmă ca vierii-n fântâni
ochii ierbii, acuma bătrâni.
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.