vei fi orb fiul dracului și ai să ai
de ajutor nebunia
nici așa ochii
nu ți-au folosit la multe
dar prostu-i fudul, nu vrea s-asculte
și – lucru în sine –
el arborează criterii
o, cine-s eu spre a mă-mpotrivi
dimineților serii?
iar ăștia cine-or mai fi și pe cine
se duc să omoare
cu platoșe lungi ca niște rochii
de paloare?
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.