această epocă
de cocă
această formă de sincopă
cu continente de otravă
sau pendulări de porc și popă
coborâtoare din ne-slavă
și din marea lui Irod
decolorare-a lumii, întoarcere în glod
eclipsă de pod
penurie de zile
panică, frică, prostie
tristețe de-a nu fi fost să fie
marea mare, nava navă
această suavă
rostogolire de bile
ca și-atunci, ca și-atunci,
dar în zadar...
în tren toți oamenii sunt prunci,
la fel tot stârvul pute-a țeapă,
și-nțeapă-n somn orice coșmar
această albă hârcă-n par,
fără câștig – dar cine-ntreabă?
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.