Îți plac picioarele mele ca niște bifurcații de oțel
două trupe zorind către-amiază pe-un pod albastru
jonglerii elastice stupefacție a cioburilor
o cicatrice un șnur un drapel
sărută-le unghiile venele acoladele
aici a ronțăit veverița aici era un tub de plastic
o gură de apă
transfuzii visând șopârle tropicale
dă-mi gura iubitule un trandafir
nu-i nimic nu mai suntem o mare putere
alunele cad în gol
pepenele dirijează penajul cometelor
dă-mi gura iubito pulpe ovale
vedeți și voi e foarte murdar
dă-mi tâmpla cu pietre cu țevi pereții se macină
rareori n-ajung oamenii antricoate butoane ibrice
cuvintele au șnururi care se cheamă terori
dorm într-o pisică mănânc într-un tub
tu-bi-ba-bi tu-bi-ba
aici era o fântână cu cumpănă și uneori...
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion