N-am grădină însă am râme și plină
mi-i neliniștea cu bile de cucută
struțul e clopot și dimineața o să pută
cad frunzele la dumneavoastră pe planetă. Rugină
de lux. Ore care se-aruncă-n latrină
din mie în mie din sută în sută
ca niște coji de lămâie ca niște îngeri de făină
Vreți să vă dau râmele de la mine din grădină?
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion