aceasta-i casa la care a venit
cocoșul de ghimpi
lacrima se-ngrijea de cenuși...
o femeie se dezbracă
în seara fiecăruia
tu n-ai văzut niciodată scară de argint
am aerul plin de degete și pulberi
și tărcată cu alb
o uriașă vacă roșie răsare-n mijlocul râului
să oprească apa cu coarnele
ghețari înmormântați în flăcări
cai bolborosind la înțelept
aceasta-i casa la care a venit
luna aceea ferfeniță
slabii pumni ai rasei albe...
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion