O să li se facă somn macilor,
S-au închis pietrele.
Păsările urcă mai spre vârful copacilor.
Dinspre liniștea întâielor vetre, le
pleacă obosiților hai-hui
amintirea și gândul. N-ai cui
arăta cerul puțin. Puțin și alterat.
Întunericul a arătat
jur-împrejur... Numai pene.
Glasul a trecut.
Rut. Gene.
O să li se facă perdelelor lene.
vezi mai multe poezii de: Ion Caraion
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.